Conform comunicatelor oficiale, Meta și AMD au convenit un parteneriat multianual prin care Meta va achiziționa până la 6 gigawați (GW) de procesoare grafice specializate pentru AI din seria Instinct, construite pe arhitectura MI450, în decursul următorilor cinci ani. Primele livrări, orientate spre alimentarea cu putere de calcul a noilor centre de date AI ale Meta, sunt programate să înceapă în a doua jumătate a anului 2026. Acordul include și extinderea colaborării în ceea ce privește procesoarele centrale EPYCTM de la AMD, integrate în arhitecturi rack-scale și optimizate pentru sarcini de inferență AI.

Pe lângă livrările hardware, AMD a emis un pachet de warranturi bazate pe performanță, care ar putea conferi Meta dreptul de a achiziționa până la 160 de milioane de acțiuni AMD la un preț simbolic. Dacă vor fi atinse anumite praguri de livrări și condiții de preț ale acțiunilor, Meta ar putea ajunge astfel să dețină aproximativ 10% din compania AMD, o componentă care transformă afacerea într-un aranjament financiar deosebit de complex.

Valoarea contractului nu a fost dezvăluită oficial, dar estimările din piață și relatările unor instituții media credibile indică o valoare posibilă de peste 60 de miliarde de dolari în termeni de livrări de cipuri pe cinci ani, cu potențialul de a depăși 100 de miliarde de dolari dacă sunt îndeplinite toate condițiile acordului. Aceasta îl plasează printre cele mai mari parteneriate din industrie în domeniul infrastructurii de calcul AI.

Pentru Meta, această mișcare face parte dintr-un plan mai amplu de consolidare a infrastructurii de inteligență artificială la scară globală. Compania investește masiv în centre de date și tehnologie de calcul de ultimă generație pentru a susține dezvoltarea de modele AI și servicii conexe, iar parteneriatul cu AMD vine după un alt acord semnificativ anunțat recent cu Nvidia, unul dintre liderii mondiali în producția de unități de procesare grafică. Meta plănuiește, de asemenea, să își dezvolte propriile procesoare specializate pentru sarcini AI în cadrul programului său intern MTIA (Meta Training and Inference Accelerator), ca parte din strategia de diversificare a furnizorilor.

Pe lângă dimensiunea sa financiară, acordul marchează și o tendință mai largă din sectorul tehnologic: marile companii încearcă să reducă dependența de un singur furnizor și să asigure acces la resurse de calcul suficient de robuste pentru a susține cererea tot mai mare de putere de procesare. Până acum, Nvidia domină detașat piața de GPU-uri pentru AI, dar AMD a câștigat teren semnificativ în ultimii ani, inclusiv printr-un parteneriat similar cu OpenAI.

Reacțiile din piață au fost rapide: acțiunile AMD au crescut semnificativ pe fondul anunțului, reflectând optimismul investitorilor legat de perspectivele de creștere ale companiei ca furnizor alternativ în contextul boom-ului AI. În schimb, titlurile Meta au rămas relativ stabile, sugerând că investitorii privesc cu precauție amploarea cheltuielilor și structura complexă a parteneriatului.

Experții din industrie interpretează această mișcare drept un semnal că infrastructura de calcul pentru inteligența artificială a devenit un “câmp de luptă” strategic, în care companiile nu doar concurează pentru tehnologii avansate, ci și își realiniază relațiile financiare și operaționale pentru a susține proiecte pe termen lung. Într-un moment în care unii analiști avertizează asupra unei „bule AI” datorate nivelului ridicat de investiții și evaluări de piață, acordul dintre Meta și AMD este văzut atât ca un pariu pe viitorul AI, cât și ca o mișcare pragmatică pentru asigurarea de resurse critice.

Parteneriatul Meta-AMD reflectă atât ambițiile agresive ale Meta pe segmentul AI, cât și dinamica intens competitivă din industria tehnologiei, unde furnizarea de putere de calcul la scară masivă devine un factor decisiv în cursa pentru dominația tehnologică globală.

Articolul Meta semnează un acord strategic, de miliarde de dolari, cu AMD, pentru infrastructura AI apare prima dată în Tech Zoom.

EUV-urile sunt mașini extrem de complexe și scumpe, capabile să utilizeze lumina ultravioletă de înaltă energie pentru a grava circuite electronice cu dimensiuni de mii de ori mai subțiri decât un fir de păr uman pe un wafer de siliciu. Această tehnologie este indispensabilă pentru producția de cipuri de ultimă generație — cele care furnizează puterea de calcul necesară modelelor avansate de IA sau sistemelor de calcul de înaltă performanță. Deocamdată, o singură companie din lume — ASML din Olanda — a stăpânit această tehnologie la nivel comercial, iar furnizorii săi de optică de precizie provin din Germania.

Într-o facilitate cu securitate ridicată din Shenzhen, echipe de ingineri chinezi, conduse de foști experți de la ASML, au construit un prototip de mașină EUV care umple practic o hală de fabrică. Această mașină este operațională în sensul că poate genera lumina UV extremă necesară litografiei, însă nu este încă capabilă să producă cipuri funcționale. Potrivit surselor Reuters, prototipul Chinei a fost finalizat la începutul anului 2025 și se află în prezent în faza de testare.

Programul a fost menținut departe de ochii publicului și se află printre cele mai strâns supravegheate proiecte de tehnologie avansată din China. Desfășurarea inițiativei a fost supervizată de oficiali de rang înalt, inclusiv de apropiați ai președintelui Xi Jinping și de lideri ai Comisiei Centrale pentru Știință și Tehnologie, potrivit surselor. Gigantul tehnologic Huawei a avut un rol central în coordonarea rețelei de companii și institute de cercetare implicate, mobilizând mii de ingineri în această misiune strategică.

Contextul acestui demers tehnologic este o răcire accelerată a relațiilor tehnologice între China și Statele Unite, în care măsuri de control al exporturilor impuse de Washington și aliații săi au încercat să țină China departe de tehnologiile de producție a celor mai avansate cipuri. Începând cu 2018, SUA au exercitat presiuni asupra Olandei pentru a limita exporturile ASML către China, iar în 2022 au extins aceste restricții pentru a interzice vânzarea atât a mașinilor EUV, cât și a echipamentelor DUV (deep ultraviolet) mai vechi, folosite pentru cipuri de generații inferioare. Oficialii americani descriu aceste sancțiuni ca un efort de a preveni utilizarea tehnologiei avansate în aplicații sensibile, inclusiv militare.

China, însă, a găsit modalități de a avansa în pofida acestor restricții. Prototipul EUV a fost construit folosind componente achiziționate de pe piețe second-hand și piese obținute prin rețele intermediare pentru a masca destinația finală. Mai mult, recrutarea de foști ingineri ASML a fost una dintre cele mai notabile strategii: experți cu cunoștințe detaliate despre tehnologia EUV au fost atrași cu pachete financiare semnificative și alte beneficii, iar unii au lucrat sub nume false pentru a păstra proiectul confidențial. Un exempl este Lin Nan, fost șef al tehnologiei surselor de lumină la ASML, al cărui nou laborator la Institutul de Optică din Shanghai a depus numeroase brevete legate de sursele de lumină EUV în interval de un an și jumătate. Institutul Changchun pentru Optică, Mecanică Fină și Fizică, parte a Academiei Chineze de Științe, a reușit un avans semnificativ prin integrarea luminii EUV în sistemul optic al prototipului, permițând astfel mașinii să devină operațională în 2025, deși opticile necesită încă perfecționări substanțiale.

Deși progresul Chinei este evident, provocările rămân considerabile. Tehnologia opticii de precizie, esențială pentru controlul exact al luminii EUV în cadrul procesului de imprimare a circuitelor, continuă să fie dominată de furnizori occidentali. China nu a reușit încă să reproduca la scară fină aceste componente critice, iar fără ele producția de cipuri cu randament ridicat rămâne un obiectiv greu de atins pe termen scurt.

În pofida acestor limitări tehnologice, planul oficial al Beijingului este să producă primele cipuri funcționale folosind prototipul EUV până în 2028, deși surse apropiate proiectului consideră că un termen realist este mai degrabă 2030 — un progres totuși mult mai rapid decât estimările anterioare ale analiștilor, care plasau atingerea autosuficienței în producția de cipuri avansate la mijlocul deceniului următor.

Succesul ar marca un punct de cotitură în competiția globală pentru tehnologie: China ar reduce substanțial dependența de lanțurile de aprovizionare occidentale și ar putea produce intern cipuri avansate pentru aplicații atât comerciale, cât și militare. Acest lucru ar diminua semnificativ eficacitatea sancțiunilor tehnologice și ar replasa echilibrul forțelor în industria globală a semiconductorilor.

…

Această inițiativă strategică chineză combină resurse guvernamentale, ingineri recrutați din Occident, companii de top din industrie și institute de cercetare pentru a recrea — în versiunea sa proprie — tehnologia EUV, fapt ce reflectă ambițiile unei superputeri tehnologice în ascensiune și capacitatea acesteia de a depăși barierele impuse de rivalitatea geopolitică și de blocajele tehnologice occidentale.

(Sursa – https://www.reuters.com/world/china/how-china-built-its-manhattan-project-rival-west-ai-chips-2025-12-17/ )

Articolul Cum a dezvoltat China, în secret, tehnologia cheie pentru a concura Vestul în producția de cipuri avansate apare prima dată în Tech Zoom.

Mai multe centre de date subvenţionate de stat, aflate în stadiu incipient (mai puţin de 30% finalizate), au primit instrucţiuni să scoată cipurile străine deja instalate sau să anuleze planurile de achiziţie, în timp ce proiectele mai avansate vor fi analizate individual. În total, Proiectele pentru centre de date din China au beneficiat din 2021 de investiţii de stat estimate la peste 100 de miliarde de dolari.

Decizia afectează direct mari producători americani de cipuri: Nvidia, AMD şi Intel. Pentru Nvidia în mod special, interdicţia riscă să anuleze perspectivele de recâştigare a cotei de piaţă în China, după ce compania deja avea o prezenţă redusă în acest sector. Beijingul a transmis anterior că nu doreşte ca centrele şi infrastructura vitală să se bazeze pe tehnologie străină, o preocupare alimentată de restricţiile americane asupra exporturilor către China.

Pe de altă parte, această politică oferă un avantaj major producătorilor chinezi de cipuri precum Huawei Technologies, Cambricon, precum şi startup-uri precum MetaX, Moore Threads şi Enflame. Aceste firme devin potenţial beneficiari direcţi ai noii politici, fiind încurajate să-şi extindă vânzările în sectorul de stat. Totuşi, ele se confruntă cu obstacole semnificative: ecosistemele software sunt adesea construite în jurul soluţiilor occidentale, ceea ce face adoptarea internă mai dificilă.

În plus, există riscul ca noua strategie să adâncească prăpastia dintre SUA şi China în domeniul puterii de calcul pentru inteligenţă artificială. Companiile americane au investit sume uriaşe în centre de date alimentate cu cipuri avansate, iar înlocuirea acestora în China ar putea reduce competitivitatea globală a ţării. În acelaşi timp, companiile chinezeancare fabrică cipuripotenţial beneficiază de pe urma protecţionismului, însă ele operează într-un context de sancţiuni americane care limitează accesul la echipamente de producţie de ultimă generaţie.

…

China a decis să interzică utilizarea de cipuri AI străine în centrele de date finanţate de stat, ceea ce reprezintă un pas major spre auto-suficienţa tehnologică şi o escaladare a competiţiei globale în domeniul inteligenţei artificiale. Impactul asupra jucătorilor externi, în special americani, ar putea fi semnificativ, iar corporaţiile chineze îşi văd oportunităţile crescute, deşi într-un context marcat de provocări persistente.

Articolul China impune interdicție asupra tehnologiei AI occidentale în infrastructura publică apare prima dată în Tech Zoom.

Acordul, confirmat personal de Elon Musk, acoperă perioada până în 2033 și are ca scop principal fabricarea cipului AI6, componentă esențială în evoluția sistemului Full Self-Driving al Tesla. Aceste cipuri vor fi produse exclusiv în noua fabrică Samsung din Taylor, Texas – locație aflată în proximitatea reședinței lui Musk, care a declarat că va superviza direct linia de producție pentru a garanta eficiența procesului.

„Este o colaborare strategică. Samsung a demonstrat că are capabilitatea de a livra ce ne dorim la scară și calitate înaltă,” a spus Musk într-un mesaj pe platforma X.

Samsung, deja producătorul actualului cip AI4 pentru Tesla, va avea o responsabilitate extinsă în proiectul AI6. În timp ce AI5 va fi realizat de gigantul taiwanez TSMC, viitoarea versiune va fi exclusiv marca Samsung – o alegere care marchează o schimbare importantă în strategia Tesla.

Samsung caută redresarea diviziei de semiconductori

Potrivit surselor din industrie, Samsung se confruntă cu pierderi semnificative în divizia de semiconductori produși la comandă, estimate la peste 5 trilioane won (aproximativ 3,6 miliarde USD) în prima jumătate a anului. Lipsa unor clienți importanți pentru fabrica din Texas genera îngrijorări printre investitori, însă acordul cu Tesla vine ca o gură de aer proaspăt. În urma anunțului, acțiunile Samsung au crescut cu aproape 7%, semn că piața reacționează pozitiv la parteneriat.

Implicații geopolitice și comerciale

Acordul vine într-un context geopolitic delicat, în care Coreea de Sud și SUA negociază o posibilă reducere a tarifelor de import de 25% impuse de Washington. Deși detaliile nu au fost confirmate oficial, colaborarea dintre Samsung și Tesla ar putea influența pozitiv discuțiile bilaterale, consolidând alianța dintre cele două economii în domeniul tehnologic.

Perspective de viitor și ambițiile Tesla

Deși nu există un calendar oficial pentru începerea producției cipului AI6, surse din companie estimează că acest lucru ar putea avea loc între 2027 și 2028, în funcție de ritmul dezvoltării. Musk a menționat că valoarea reală a contractului ar putea depăși suma de 16,5 miliarde USD, în funcție de cerere și complexitatea producției.

Acest parteneriat marchează un pas important spre consolidarea poziției Tesla ca lider în tehnologia AI aplicată în mobilitate, dar și o oportunitate majoră pentru Samsung de a recâștiga teren în lupta acerbă din industria semiconductorilor.

Articolul Tesla încheie un megacontract cu Samsung pentru cipuri AI, în valoare de 16,5 miliarde de dolari apare prima dată în Tech Zoom.