Marea Britanie avertizează asupra unei noi etape în evoluția amenințărilor cibernetice, în care inteligența artificială ar putea permite atacatorilor să identifice vulnerabilități informatice, să dezvolte instrumente de exploatare și să lanseze operațiuni complexe la o viteză și o scară fără precedent.
Potrivit unei evaluări publicate la 3 noiembrie 2026 de National Cyber Security Centre (NCSC), agenție care face parte din GCHQ, este foarte probabil ca până în 2028 programele malware bazate pe inteligență artificială să fie utilizate într-un atac ransomware împotriva infrastructurii naționale critice britanice.
Avertismentul nu descrie doar o amenințare teoretică asociată dezvoltării inteligenței artificiale. Documentul analizează modul în care instrumentele AI pot schimba raportul de forțe dintre atacatori și apărători, reducând nivelul de expertiză necesar pentru desfășurarea unor operațiuni informatice sofisticate și crescând eficiența grupărilor criminale și a actorilor susținuți de state.
Raportul NCSC, intitulat „State of the Cyber Nation”, atrage atenția că numeroase organizații au acumulat în timp vulnerabilități prin utilizarea unor sisteme învechite, investiții insuficiente în securitate și conectarea inutilă a echipamentelor la internet. Inteligența artificială poate transforma aceste deficiențe într-o oportunitate pentru atacatori, care pot descoperi și exploata mai rapid punctele slabe ale rețelelor informatice.
Inteligența artificială schimbă viteza și amploarea atacurilor cibernetice
Una dintre principalele concluzii ale evaluării britanice este că inteligența artificială nu inventează neapărat noi categorii de atacuri informatice, ci amplifică eficiența tehnicilor deja utilizate de infractorii cibernetici.
În mod tradițional, identificarea vulnerabilităților, analiza codului software, dezvoltarea unui exploit și adaptarea instrumentelor malware necesitau cunoștințe tehnice avansate și timp considerabil. Modelele AI capabile să analizeze cod, să genereze programe și să automatizeze sarcini complexe pot reduce semnificativ aceste bariere.
Atacatorii pot utiliza asemenea instrumente pentru a analiza volume mari de cod, a identifica erori de programare, a căuta configurații nesigure și a adapta automat tehnicile de exploatare la diferite sisteme.
Un alt domeniu în care AI poate avea un impact major este ingineria socială. Mesajele de phishing pot deveni mai convingătoare, pot fi redactate în limba victimei și personalizate în funcție de funcția, activitatea sau relațiile profesionale ale acesteia.
De asemenea, tehnologiile de generare audio și video pot fi utilizate pentru imitarea vocii unor directori, angajați sau reprezentanți ai instituțiilor, facilitând tentativele de fraudă și compromiterea conturilor.
Prin automatizarea acestor activități, grupările criminale pot desfășura simultan mai multe campanii și pot adapta rapid atacurile în funcție de măsurile de securitate întâlnite.
Infrastructura critică, principala zonă de risc
Cea mai mare îngrijorare a autorităților britanice privește infrastructura națională critică (Critical National Infrastructure – CNI), care include sistemele și serviciile esențiale pentru funcționarea statului și a economiei.
Printre sectoarele expuse se numără:
- Energie: rețele electrice, centrale, stații de transformare și sisteme de distribuție a gazelor.
- Transporturi: aeroporturi, sisteme de control al traficului aerian, căi ferate, porturi și infrastructură logistică.
- Sănătate: spitale, laboratoare, echipamente medicale conectate și sisteme informatice pentru gestionarea pacienților.
- Telecomunicații: rețele mobile, infrastructură de comunicații și centre de date.
- Apă și utilități: instalații de tratare, pompe, sisteme de distribuție și monitorizare industrială.
- Administrație publică: baze de date, platforme digitale și sisteme informatice guvernamentale.
O problemă tehnică importantă este reprezentată de sistemele industriale de control, cunoscute sub denumirea de OT (Operational Technology).
Acestea includ echipamente și platforme utilizate pentru monitorizarea și controlul proceselor fizice, precum PLC-uri (Programmable Logic Controllers), sisteme SCADA (Supervisory Control and Data Acquisition) și DCS (Distributed Control Systems).
Spre deosebire de infrastructura IT obișnuită, unde obiectivul principal este protejarea datelor și a serviciilor digitale, compromiterea unui sistem OT poate avea consecințe fizice directe: oprirea unei instalații electrice, întreruperea alimentării cu apă, blocarea unor operațiuni industriale sau perturbarea transporturilor.
Multe dintre aceste sisteme au fost proiectate pentru funcționare îndelungată, iar modernizarea lor este costisitoare. Unele utilizează tehnologii vechi, protocoale industriale cu mecanisme de securitate limitate și echipamente care nu pot fi actualizate fără întreruperea activității.
NCSC avertizează că tocmai aceste vulnerabilități istorice pot deveni ținte mai ușor de identificat și exploatat cu ajutorul inteligenței artificiale.
Cum ar putea funcționa un atac ransomware asistat de AI
Ransomware-ul este o categorie de malware care blochează accesul la date sau sisteme, de regulă prin criptarea fișierelor, după care atacatorii solicită o răscumpărare pentru restabilirea accesului.
În ultimii ani, atacurile ransomware au evoluat către modele de tip „double extortion” (dublă extorcare). În aceste cazuri, infractorii nu se limitează la criptarea datelor, ci încearcă să extragă informații confidențiale și amenință că le vor publica dacă victima refuză plata.
Integrarea inteligenței artificiale poate automatiza și accelera mai multe etape ale unui asemenea atac.
Etapele unui posibil atac ransomware asistat de AI:
Recunoașterea infrastructurii – instrumentele AI analizează informațiile disponibile despre organizație, infrastructura digitală și eventualele puncte vulnerabile.
- Identificarea vulnerabilităților – modelele specializate pot analiza codul software, configurațiile și versiunile componentelor pentru a identifica slăbiciuni exploatabile.
- Compromiterea inițială – atacatorii pot utiliza phishing personalizat, conturi compromise sau vulnerabilități ale serviciilor expuse la internet.
- Extinderea accesului – după compromiterea unui sistem, atacatorii încearcă să obțină privilegii suplimentare și să se deplaseze lateral prin rețea.
- Exfiltrarea datelor – informațiile sensibile pot fi copiate înainte de declanșarea componentei ransomware.
- Criptarea și extorcarea – sistemele sunt blocate, iar organizația este presată să plătească pentru recuperarea datelor și evitarea publicării informațiilor furate.
Acesta este un scenariu tehnic ilustrativ, nu descrierea unui atac concret confirmat de NCSC.
Inteligența artificială poate contribui la automatizarea recunoașterii, la adaptarea codului malițios și la selectarea unor ținte vulnerabile. Totuși, nu toate etapele pot fi automatizate în mod fiabil, iar accesul inițial, persistența în rețea și compromiterea sistemelor industriale pot necesita în continuare intervenție umană și cunoștințe specializate.
Un alt risc este reprezentat de reducerea costurilor operaționale pentru atacatori. Dacă un instrument AI poate identifica rapid mai multe sisteme vulnerabile, pierderea accesului la unul dintre acestea devine mai puțin costisitoare, iar atacatorii pot încerca mai multe operațiuni în paralel.
China și Rusia, printre actorii considerați cei mai periculoși
Evaluarea NCSC acordă o atenție specială utilizării inteligenței artificiale de către actori statali, în special China și Rusia.
Potrivit scenariului de bază al raportului, până în 2028 aceste state și alte guverne vor utiliza în mod obișnuit capabilități AI pentru atingerea obiectivelor geopolitice.
În cazul Chinei, NCSC evidențiază dezvoltarea propriilor capabilități tehnologice și potențialul de integrare a inteligenței artificiale în operațiuni cibernetice complexe. Agenția consideră că Beijingul rămâne unul dintre cei mai importanți actori capabili să dezvolte și să utilizeze asemenea instrumente.
În cazul Rusiei, raportul atrage atenția asupra utilizării modelelor AI open-source, care pot fi adaptate și reantrenate pentru obiective specifice de informații și spionaj.
Această abordare permite dezvoltarea unor instrumente specializate fără investițiile necesare construirii unor modele de inteligență artificială de la zero.
NCSC estimează că utilizarea acestor capabilități poate contribui la intensificarea operațiunilor de spionaj cibernetic, furtului de proprietate intelectuală și prepoziționării în infrastructuri informatice strategice.
Prepoziționarea reprezintă obținerea și menținerea unui acces într-o rețea sau într-un sistem informatic, fără declanșarea imediată a unui atac. Un asemenea acces poate fi păstrat pentru utilizare ulterioară, inclusiv în cazul unei escaladări geopolitice sau al unui conflict militar.
Raportul subliniază și dificultatea atribuirii atacurilor. Utilizarea unor intermediari, a infrastructurilor compromise și a instrumentelor AI disponibile comercial poate face mai dificilă identificarea autorilor reali.
Scenariul cel mai pesimist: atacuri autonome și malware capabil să se răspândească singur
Unul dintre cele mai îngrijorătoare scenarii analizate de NCSC este apariția unor capabilități AI avansate care ar putea coordona operațiuni informatice cu un nivel ridicat de autonomie.
Într-un asemenea scenariu, instrumentele AI ar putea identifica ținte, analiza sistemele compromise și adapta automat metodele de atac, fără intervenție umană constantă.
Raportul discută inclusiv posibilitatea apariției unor agenți informatici autonomi, capabili să se reproducă și să desfășoare atacuri fără controlul operatorului inițial.
Este important de precizat că NCSC prezintă această posibilitate drept un scenariu realist în varianta pesimistă, nu drept o capabilitate deja demonstrată sau o predicție certă pentru 2028.
Un asemenea fenomen ar complica semnificativ atribuirea responsabilității. Dacă un agent autonom ar produce efecte în mai multe țări și asupra unor infrastructuri diferite, identificarea celui care l-a lansat și stabilirea intenției inițiale ar deveni mult mai dificile.
În plus, integrarea tot mai profundă dintre sistemele digitale și echipamentele fizice ar putea amplifica efectele unor asemenea incidente.
Marea Britanie investește în apărare cibernetică bazată pe inteligență artificială
Avertismentele NCSC sunt însoțite de măsuri concrete anunțate de guvernul britanic pentru consolidarea apărării informatice.
Printre investițiile prezentate la începutul lunii noiembrie se numără:
| Inițiativă | Investiție | Obiectiv |
|---|---|---|
| Cyber Shield | 60 milioane £ | Dezvoltarea primei etape a unei capacități naționale de apărare cibernetică |
| NERV Centre | 70 milioane £ | Identificarea vulnerabilităților în timp real în infrastructură și economie |
| AI Cyber Security Centre of Excellence | Necomunicată separat | Dezvoltarea expertizei în securitatea AI |
Noul centru NERV (National Exposure and Real-Time Vulnerability Centre) va avea rolul de a identifica și monitoriza vulnerabilitățile din infrastructura critică și din economie.
Cyber Shield este conceput ca o capacitate națională de apărare, iar AI Cyber Security Centre of Excellence, coordonat de NCSC și amplasat la Manchester, urmărește dezvoltarea expertizei în utilizarea inteligenței artificiale pentru securitate cibernetică.
În paralel, guvernul britanic pregătește măsuri legislative prin Cyber Security and Resilience Bill și un National Cyber Action Plan, destinate consolidării protecției serviciilor esențiale și creșterii rezilienței infrastructurii digitale.
Ce măsuri tehnice recomandă autoritățile pentru reducerea riscurilor
Mesajul NCSC este că organizațiile nu trebuie să aștepte apariția unor atacuri complet autonome pentru a-și moderniza sistemele de apărare.
Multe dintre măsurile necesare sunt deja cunoscute în industria securității cibernetice, dar aplicarea lor rămâne neuniformă.
Printre prioritățile tehnice se numără:
1. Managementul vulnerabilităților și actualizarea sistemelor
Organizațiile trebuie să mențină un inventar actualizat al activelor IT și OT, să identifice software-ul învechit și să aplice rapid patch-urile de securitate. Prioritizarea trebuie realizată în funcție de expunerea la internet, criticitatea sistemului și posibilitatea exploatării vulnerabilităților.
2. Segmentarea rețelelor IT și OT
Rețelele administrative nu trebuie să ofere acces direct și necontrolat către sistemele industriale. Segmentarea, firewall-urile industriale, zonele DMZ și mecanismele de control al accesului pot limita deplasarea laterală a atacatorilor.
3. Autentificare multifactor și gestionarea privilegiilor
Utilizarea autentificării multifactor (MFA), a principiului least privilege și a soluțiilor de Privileged Access Management reduce riscul compromiterii conturilor cu drepturi administrative.
4. Monitorizarea comportamentală și detectarea amenințărilor
Soluțiile EDR (Endpoint Detection and Response) și XDR (Extended Detection and Response), împreună cu sistemele SIEM, pot identifica activități anormale, tentative de escaladare a privilegiilor și comportamente asociate ransomware-ului.
În mediile industriale sunt necesare și soluții specializate de monitorizare a traficului OT, capabile să identifice modificări neobișnuite ale comunicațiilor dintre echipamente.
5. Backup-uri izolate și testarea recuperării
Copiile de siguranță trebuie să fie protejate împotriva modificării sau ștergerii de către atacatori. Backup-urile offline sau imuabile și testarea periodică a procedurilor de recuperare sunt esențiale pentru limitarea efectelor ransomware.
6. Controlul utilizării inteligenței artificiale
Organizațiile trebuie să stabilească reguli clare pentru utilizarea modelelor AI, inclusiv pentru accesul la date interne, integrarea cu aplicațiile și executarea acțiunilor automate. Sistemele AI cu acces la infrastructură trebuie să funcționeze cu privilegii limitate, monitorizare și mecanisme de aprobare pentru operațiunile cu risc ridicat.
NCSC recomandă ca standardul Cyber Essentials să reprezinte punctul de plecare, nu nivelul final al securității. Protecția trebuie adaptată dimensiunii, complexității și riscurilor fiecărei organizații.
Riscul nu se limitează la Marea Britanie. Ce înseamnă avertismentul pentru Europa și România?
Amenințările descrise de NCSC nu sunt specifice exclusiv infrastructurii britanice. Rețelele energetice, sistemele de transport, aeroporturile, spitalele, operatorii de telecomunicații și instituțiile publice din întreaga Europă se confruntă cu probleme similare: digitalizare accelerată, dependență de furnizori externi, sisteme informatice vechi și conectivitate tot mai extinsă.
Pentru România, implicațiile sunt relevante în special în sectoarele energiei, transporturilor, administrației publice și telecomunicațiilor.
În aviație, de exemplu, digitalizarea operațiunilor aeroportuare și integrarea sistemelor informatice creează o suprafață de atac care trebuie protejată permanent. Sistemele de procesare a pasagerilor, infrastructura de comunicații, platformele de planificare a zborurilor și serviciile furnizorilor externi pot deveni ținte ale unor operațiuni informatice.
O precizare tehnică este esențială: compromiterea unui sistem informatic aeroportuar nu înseamnă automat preluarea controlului asupra aeronavelor sau asupra sistemelor de control al traficului aerian. Aceste componente au arhitecturi, cerințe de siguranță și mecanisme de protecție distincte. Totuși, atacurile asupra sistemelor de suport pot produce întârzieri, întreruperi ale serviciilor și dificultăți operaționale.
La nivel european, aplicarea Directivei NIS2 și consolidarea cerințelor privind securitatea și raportarea incidentelor reprezintă elemente importante ale strategiei de protecție a infrastructurilor esențiale.
Pentru România, provocarea nu este doar achiziționarea unor soluții moderne de securitate, ci și asigurarea personalului specializat, actualizarea sistemelor existente și dezvoltarea unor proceduri eficiente de răspuns la incidente.
Inteligența artificială devine atât o amenințare, cât și un instrument de apărare
Raportul britanic nu prezintă inteligența artificială exclusiv ca pe un factor negativ. Aceleași tehnologii care pot fi utilizate pentru identificarea vulnerabilităților și automatizarea atacurilor pot contribui la detectarea amenințărilor, analiza comportamentului anormal și accelerarea intervenției echipelor de securitate.
Sistemele AI defensive pot analiza volume mari de evenimente de securitate, pot corela alerte provenite din surse diferite și pot identifica tipare care ar putea trece neobservate în analiza manuală.
Totuși, eficiența acestor instrumente depinde de calitatea datelor, configurarea corectă, integrarea în infrastructura existentă și supravegherea umană.
Automatizarea fără controale adecvate poate introduce riscuri suplimentare, inclusiv alarme false sau acțiuni nedorite asupra sistemelor operaționale.
NCSC analizează trei scenarii pentru anul 2028: unul de bază, în care amenințările AI cresc la nivel global; unul pesimist, în care dezvoltarea capabilităților ofensive depășește capacitatea de apărare; și unul optimist, în care investițiile, educația și modernizarea infrastructurii permit construirea unor mecanisme solide de protecție.
Agenția precizează explicit că aceste scenarii sunt posibilități plauzibile, nu predicții certe.
Concluzie
Avertismentul Marii Britanii evidențiază o schimbare importantă în securitatea cibernetică. Inteligența artificială reduce timpul și resursele necesare pentru desfășurarea unor atacuri complexe, iar infrastructurile care au acumulat ani de vulnerabilități devin tot mai expuse.
Până în 2028, utilizarea malware-ului bazat pe AI într-un atac ransomware împotriva infrastructurii critice britanice este considerată foarte probabilă de NCSC.
Nu este vorba despre certitudinea unei pene naționale de curent sau a blocării serviciilor publice, ci despre o evaluare a riscului care obligă organizațiile să își regândească strategiile de protecție.
Într-un mediu în care atacurile pot fi automatizate și adaptate rapid, securitatea cibernetică nu mai poate fi tratată ca o simplă componentă IT. Ea devine o condiție esențială pentru continuitatea serviciilor publice, stabilitatea economiei și securitatea națională.
