Acasă Stiri Tehnologie Teoria internetului mort: boții și inteligența artificială schimbă internetul. Mai mult de...

Teoria internetului mort: boții și inteligența artificială schimbă internetul. Mai mult de jumătate din traficul web ar putea fi generat de sisteme automate

0
teoria-internetului-mort

Internetul a fost construit ca un spațiu în care oamenii comunică, publică informații, împărtășesc fotografii și videoclipuri și descoperă idei noi. În ultimii ani însă, o parte tot mai mare din activitatea online nu mai este generată direct de oameni, ci de programe automate, boți și sisteme bazate pe inteligență artificială.

Această transformare a readus în atenție o teorie controversată, cunoscută sub numele de „Dead Internet Theory” sau „teoria internetului mort”. Potrivit acesteia, o mare parte din ceea ce vedem online nu mai reprezintă interacțiuni autentice între oameni, ci conținut creat, distribuit și comentat de sisteme automate.

Ceea ce părea inițial o teorie conspiraționistă începe să aibă și o bază statistică. Potrivit raportului Bad Bot Report 2026, realizat de compania de securitate cibernetică Imperva, traficul automatizat a reprezentat peste 53% din totalul traficului web în 2025. Cu alte cuvinte, activitatea boților a depășit-o pe cea umană în datele analizate.

Dar înseamnă acest lucru că internetul este cu adevărat „mort”? Nu chiar. Realitatea este mai complexă și are legătură cu felul în care funcționează motoarele de căutare, platformele sociale, serviciile online și noile sisteme de inteligență artificială.

Ce este teoria internetului mort?

Teoria internetului mort susține că mediul online a devenit, treptat, dominat de conținut automatizat și de interacțiuni artificiale. În versiunea sa cea mai radicală, aceasta afirmă că o mare parte dintre postările, comentariile, aprecierile și conversațiile întâlnite pe internet sunt generate de boți, în timp ce utilizatorii reali reprezintă o proporție mult mai mică decât pare.

Ideea a început să circule pe forumuri și comunități online în jurul anului 2021. Unii susținători considerau că internetul și-ar fi pierdut caracterul autentic încă din 2016 sau 2017, odată cu dezvoltarea algoritmilor de recomandare și cu transformarea rețelelor sociale în platforme dominate de conținut viral.

Printre argumentele invocate se numărau repetarea acelorași imagini, distribuirea unor mesaje aproape identice, comentariile aparent artificiale și senzația că utilizatorii interacționează tot mai puțin unii cu alții.

Teoria a fost privită inițial cu scepticism, mai ales din cauza afirmațiilor extreme potrivit cărora majoritatea oamenilor întâlniți online ar fi, de fapt, identități artificiale.

Totuși, dezvoltarea inteligenței artificiale generative a schimbat perspectiva asupra fenomenului. Astăzi, este mult mai ușor să creezi texte, imagini, videoclipuri și comentarii în cantități mari, fără intervenție umană directă pentru fiecare publicare.

Astfel, întrebarea nu mai este doar dacă există boți pe internet, ci cât de mult au ajuns aceștia să influențeze ceea ce vedem și modul în care interacționăm online.

Boții au depășit traficul generat de oameni

Unul dintre cele mai importante argumente în această discuție vine din raportul Bad Bot Report 2026, publicat de Imperva, companie specializată în securitate cibernetică, parte a grupului Thales.

Potrivit analizei, traficul automatizat a reprezentat peste 53% din totalul traficului web în 2025, în creștere față de aproximativ 51% în 2024. Activitatea umană a coborât la aproximativ 47%.

Raportul indică astfel o schimbare importantă: pentru prima dată în perioada analizată de companie, sistemele automate au ajuns să genereze mai mult trafic decât utilizatorii umani.

Este important însă să înțelegem ce înseamnă aceste cifre. Ele nu arată că 53% dintre conturile de pe Facebook, Instagram, TikTok sau X sunt false și nici că majoritatea postărilor sunt realizate de boți. Este vorba despre volumul solicitărilor și al activităților automate înregistrate pe site-uri și aplicații monitorizate.

În această categorie intră atât boții legitimi, cât și cei utilizați în scopuri rău intenționate.

Nu toți boții sunt periculoși

Internetul nu ar putea funcționa în forma actuală fără o anumită categorie de programe automate.

Motoarele de căutare utilizează crawlere pentru a descoperi și indexa pagini web. Alte sisteme verifică disponibilitatea site-urilor, monitorizează performanța serverelor, actualizează informații sau colectează date în mod legitim.

Acestea sunt cunoscute drept boți buni.

Problema apare în cazul boților rău intenționați, care pot fi utilizați pentru:

  • crearea unor conturi false în masă;
  • distribuirea automată a comentariilor și mesajelor;
  • manipularea artificială a aprecierilor și vizualizărilor;
  • fraudarea sistemelor de publicitate online;
  • colectarea neautorizată a informațiilor de pe site-uri;
  • testarea automată a parolelor și preluarea conturilor;
  • atacuri informatice asupra platformelor și serviciilor online.

În raportul Imperva pentru 2025, care analizează datele din 2024, boții rău intenționați reprezentau 37% din traficul web, în timp ce activitatea umană era estimată la 49%, iar boții legitimi la 14%.

Așadar, creșterea traficului automatizat nu trebuie interpretată automat ca o creștere echivalentă a activității infracționale. Dar proporția tot mai mare a boților rău intenționați reprezintă o problemă reală pentru securitatea internetului.

Inteligența artificială accelerează transformarea internetului

Dacă boții tradiționali existau cu mult înainte de apariția inteligenței artificiale generative, noile tehnologii au schimbat radical posibilitățile de automatizare.

În trecut, crearea unui sistem automatizat capabil să publice mesaje, să interacționeze cu utilizatorii sau să imite comportamentul uman necesita cunoștințe tehnice și dezvoltare software.

Astăzi, instrumentele bazate pe inteligență artificială pot genera texte, imagini și videoclipuri în câteva secunde. Acestea pot produce comentarii adaptate contextului, pot răspunde la mesaje și pot susține conversații care, la prima vedere, par autentice.

Un singur operator poate utiliza sisteme automatizate pentru a administra numeroase conturi și pentru a distribui conținut pe mai multe platforme.

Această evoluție face mult mai dificilă identificarea activității artificiale. Un comentariu scris de un model AI poate părea natural, o fotografie generată poate fi confundată cu una reală, iar un profil fals poate avea o istorie aparent credibilă.

Mai mult, sistemele moderne nu se limitează la publicarea de conținut. Unele pot naviga pe site-uri, pot accesa informații, pot completa formulare și pot executa acțiuni în numele utilizatorilor.

Traficul generat de agenții AI crește accelerat

Un alt studiu relevant este raportul 2026 State of AI Traffic & Cyberthreat Benchmark, publicat de HUMAN Security.

Analiza, bazată pe peste un cvadrilion de interacțiuni procesate în 2025 prin platforma companiei, indică o creștere de 187% a volumului lunar de trafic generat de sistemele AI între ianuarie și decembrie 2025.

Mai spectaculoasă este evoluția traficului produs de agenții AI și de browserele autonome, care a crescut cu 7.851% de la un an la altul, potrivit aceleiași cercetări.

Acești agenți reprezintă o categorie diferită de boții tradiționali. În loc să se limiteze la scanarea paginilor web sau la colectarea informațiilor, ei pot executa sarcini în mai mulți pași.

De exemplu, un agent AI poate căuta un produs, poate compara prețuri, poate accesa pagini comerciale și poate interacționa cu anumite funcții ale unui site. În anumite condiții, poate ajunge inclusiv la etapele unei tranzacții.

Potrivit HUMAN Security, 77% din activitatea agenților AI observată în 2025 s-a desfășurat pe pagini de produse și căutare. Alte activități au implicat pagini de cont, autentificare și finalizarea comenzilor.

Această evoluție arată că internetul începe să fie utilizat nu doar de oameni care caută informații, ci și de sisteme inteligente care acționează în numele lor.

Rețelele sociale: între oameni reali, conturi false și conținut generat de AI

Rețelele sociale reprezintă unul dintre cele mai vizibile spații în care fenomenul poate fi observat.

Utilizatorii întâlnesc frecvent comentarii repetitive, profiluri care publică în mod constant mesaje similare, pagini care distribuie conținut aproape identic și videoclipuri realizate artificial pentru a atrage atenția.

Unele conturi sunt create pentru a genera vizualizări și venituri din publicitate. Altele urmăresc promovarea unor produse, manipularea discuțiilor sau amplificarea artificială a anumitor mesaje.

Există și rețele de conturi coordonate, utilizate pentru dezinformare, propagandă sau influențarea conversațiilor despre evenimente importante.

Un studiu publicat în martie 2025 în revista Scientific Reports, parte a grupului Nature, a analizat aproximativ 200 de milioane de utilizatori Twitter/X și conversații asociate cu șapte evenimente globale.

Cercetătorii Lynnette Hui Xian Ng și Kathleen M. Carley au estimat că, în setul de date analizat, aproximativ 20% dintre mesajele legate de evenimentele respective proveneau de la boți, iar 80% de la oameni.

Studiul a identificat și diferențe în comportamentul celor două categorii. Boții au folosit mai frecvent anumite tipare lingvistice ușor de automatizat, precum hashtaguri și termeni pozitivi, în timp ce utilizatorii umani au prezentat mai des comportamente conversaționale complexe, precum răspunsurile în cadrul unor discuții.

Cercetătorii subliniază însă că identificarea boților este o provocare permanentă, deoarece aceștia își pot schimba comportamentul odată cu evoluția tehnologiei.

Rezultatul de 20% nu poate fi extrapolat la toate rețelele sociale sau la întregul internet. El se referă la un eșantion și la un context de cercetare bine delimitat.

De ce vedem atât de mult conținut repetitiv sau artificial?

Un factor important este modul în care funcționează algoritmii platformelor sociale.

Acestea recomandă frecvent conținut în funcție de interacțiuni: vizualizări, aprecieri, comentarii, distribuiri și timpul petrecut asupra unei postări.

Într-un asemenea sistem, conținutul care generează reacții poate primi o vizibilitate mult mai mare, indiferent dacă este original, repetitiv sau chiar înșelător.

Acest lucru creează un stimulent economic pentru producerea în masă a materialelor care atrag atenția. Inteligența artificială reduce costurile și timpul necesar pentru realizarea lor.

Astfel apar pagini care publică zeci sau sute de imagini și videoclipuri într-un interval scurt, articole construite automat în jurul unor subiecte populare și conturi care repetă aceleași mesaje în diferite comunități.

Nu tot conținutul produs cu AI este însă fals sau inutil. Inteligența artificială poate fi folosită legitim pentru traduceri, accesibilitate, documentare, creație și automatizarea unor activități repetitive.

Problema este lipsa transparenței și utilizarea acestor instrumente pentru a simula interesul public, pentru a manipula discuții sau pentru a obține venituri prin trafic artificial.

Cum afectează boții economia internetului?

Creșterea traficului automatizat are consecințe directe asupra companiilor, publicațiilor online și industriei publicității digitale.

Pentru un site, o vizită nu înseamnă automat un cititor real. Un volum mare de solicitări generate de boți poate umfla statisticile de trafic fără să aducă public, interacțiuni autentice sau venituri corespunzătoare.

În cazul publicității online, boții pot genera afișări și clicuri artificiale, afectând bugetele advertiserilor și măsurarea eficienței campaniilor.

Pentru publicațiile care depind de vizitele utilizatorilor, apar și alte provocări. Crawlerele și sistemele AI pot accesa și prelua informații de pe site-uri fără ca acest lucru să se transforme neapărat în vizite umane.

În același timp, companiile trebuie să investească mai mult în securitate pentru a identifica și bloca activitățile automatizate periculoase.

Potrivit raportului HUMAN Security, traficul automatizat a crescut în 2025 de aproximativ opt ori mai repede decât traficul uman, iar tentativele de compromitere a conturilor după autentificare au crescut de peste patru ori față de anul precedent, în datele analizate de companie.

Este internetul cu adevărat mort?

În ciuda statisticilor, teoria internetului mort trebuie privită cu prudență.

Faptul că boții generează peste jumătate din traficul web nu înseamnă că majoritatea utilizatorilor sunt artificiali. Nu înseamnă nici că toate conversațiile online sunt false sau că oamenii au încetat să mai creeze și să distribuie conținut.

Există o diferență esențială între traficul web și populația de utilizatori. Un singur bot poate genera mii sau milioane de solicitări către servere, în timp ce o persoană poate accesa un număr relativ redus de pagini într-o zi.

Prin urmare, procentele privind traficul nu pot fi transformate direct în procente privind oamenii, conturile sau postările de pe rețelele sociale.

Nici toate sistemele automatizate nu sunt problematice. Motoarele de căutare, serviciile de monitorizare și agenții AI pot avea roluri utile și legitime.

Ceea ce se schimbă este echilibrul dintre activitatea umană și cea automată, dar și capacitatea utilizatorilor de a distinge între cele două.

Un internet în care va deveni tot mai greu să știm cine este în spatele unui ecran

Teoria internetului mort nu demonstrează că mediul online a fost abandonat de oameni. Ea reflectă însă o îngrijorare reală: internetul devine tot mai aglomerat de sisteme automate, iar inteligența artificială face ca diferența dintre conținutul uman și cel artificial să fie din ce în ce mai greu de observat.

În următorii ani, provocarea nu va fi doar identificarea boților rău intenționați, ci și stabilirea unor reguli clare pentru utilizarea agenților AI, protejarea datelor și menținerea autenticității interacțiunilor online.

Internetul nu a murit, dar se transformă. Iar întrebarea importantă nu mai este doar câți oameni sunt conectați, ci cât din ceea ce vedem, citim și distribuim este rezultatul unei activități umane reale.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.