Acasă Stiri Tehnologie Italia vrea o armată cibernetică de 5.000 de specialiști

Italia vrea o armată cibernetică de 5.000 de specialiști

0
armata-cibernetica-italia

Italia pregătește o extindere majoră a capacităților sale de apărare cibernetică. Guvernul de la Roma ia în calcul formarea unei structuri de aproximativ 5.000 de specialiști care să monitorizeze permanent spațiul virtual și să răspundă amenințărilor informatice, campaniilor de dezinformare și operațiunilor de manipulare a opiniei publice.

Inițiativa a fost prezentată de ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, în fața Camerei Deputaților, pe 18 noiembrie 2026. Oficialul a avertizat că războiul modern nu se mai desfășoară exclusiv pe câmpul de luptă, ci și în mediul digital, unde atacurile pot viza instituțiile, infrastructura și încrederea cetățenilor în autorități.

O structură de 5.000 de oameni, operațională zi și noapte

Potrivit planului prezentat de Crosetto, Italia ar urma să dezvolte o nouă capacitate de apărare cibernetică, denumită de ministru „armată cibernetică”. Aceasta ar trebui să ajungă, în timp, la aproximativ 5.000 de specialiști și să fie operațională 24 de ore din 24.

Proiectul ar urma să înceapă cu un nucleu inițial de aproximativ 1.200–1.500 de persoane, urmând ca efectivele să fie extinse treptat. Pentru atragerea specialiștilor, ministrul a menționat inclusiv necesitatea unor salarii competitive, într-un domeniu în care experții în securitate informatică sunt foarte căutați și în sectorul privat.

Rolul acestei structuri ar fi să protejeze spațiul cibernetic de interes național, să identifice amenințările și să contribuie la apărarea instituțiilor și infrastructurilor strategice. Nu este vorba doar despre intervenția după producerea unui atac informatic, ci și despre capacitatea de a identifica din timp operațiunile ostile și de a preveni efectele acestora.

Ce a determinat Italia să accelereze planurile

Declarațiile ministrului vin după o serie de incidente care au provocat îngrijorare în Italia. Printre acestea s-au numărat alerte false cu bombă transmise unor școli și aeronave, care au generat evacuări, perturbări și intervenții ale autorităților.

Guvernul italian consideră că asemenea incidente pot face parte dintr-o strategie mai amplă de război hibrid, menită să creeze panică, să perturbe activitatea instituțiilor și să afecteze încrederea populației în autorități. Până la momentul declarațiilor, identitatea celor aflați în spatele acestor alerte nu era cunoscută.

Crosetto a descris evoluția acestor amenințări drept o trecere către ceea ce numește „război cognitiv”. Acesta nu urmărește neapărat distrugerea fizică a unei infrastructuri, ci influențarea modului în care oamenii gândesc, reacționează și percep evenimentele.

O campanie coordonată de dezinformare poate alimenta tensiuni sociale, poate amplifica neîncrederea în instituții și poate influența dezbaterea publică. În același timp, atacurile informatice pot afecta rețele de comunicații, sisteme administrative și servicii esențiale.

Războiul hibrid: de la atacuri informatice la manipularea informației

Ministrul italian consideră că separarea strictă dintre apărarea militară convențională și securitatea cibernetică nu mai reflectă realitatea conflictelor moderne.

Experiența războiului din Ucraina arată cât de strâns sunt legate operațiunile militare de comunicații, sateliți, drone, rețele informatice și sisteme de supraveghere. O infrastructură digitală afectată poate avea consecințe directe asupra operațiunilor desfășurate pe teren.

În acest context, Roma dorește să definească mai clar spațiul cibernetic național ca domeniu de interes pentru apărare și să consolideze cooperarea dintre structurile militare, instituțiile de securitate și autoritățile responsabile de protecția infrastructurilor digitale.

Crosetto a susținut că Italia trebuie să treacă de la o apărare predominant reactivă la una capabilă să anticipeze și să contracareze amenințările înainte ca acestea să producă efecte majore.

Investiții de miliarde de euro în apărarea împotriva amenințărilor hibride

Planul presupune și o creștere semnificativă a fondurilor alocate acestui domeniu.

Potrivit datelor prezentate de ministrul Apărării, resursele programate pentru combaterea amenințărilor hibride au crescut de la 126 de milioane de euro în 2019 la 557 de milioane de euro în 2025.

Pentru perioada 2026–2028, Italia a programat investiții de aproximativ două miliarde de euro în acest sector. Crosetto a vorbit și despre peste șase miliarde de euro destinate apărării împotriva amenințărilor hibride în anii următori. În prezentarea sa, a menționat un total de aproximativ șapte miliarde de euro dacă este inclusă și componenta tehnologică a programului european GCAP, dedicat dezvoltării unui sistem de luptă aeriană de generație următoare.

Aceste sume reflectă un efort de modernizare care depășește simpla achiziție de echipamente informatice. Sunt vizate dezvoltarea tehnologiilor, pregătirea personalului, consolidarea infrastructurii și creșterea capacității de reacție în fața atacurilor.

Italia vrea și un centru național și european împotriva războiului hibrid

Pe lângă structura de specialiști, Crosetto a propus înființarea unui centru dedicat combaterii războiului hibrid, cu o componentă națională și una europeană.

Acesta ar urma să reunească și să coordoneze structurile care se ocupă de atacuri informatice, propagandă și manipularea informațiilor, fără să dubleze atribuțiile instituțiilor deja existente.

Ministrul a insistat asupra necesității unei cooperări între statele europene. Amenințările digitale nu se opresc la granițele naționale, iar o campanie de dezinformare sau un atac informatic poate afecta simultan mai multe țări.

Proiectul legislativ care include o parte dintre aceste măsuri se află în dezbatere la Senatul italian. Printre prevederi se numără definirea spațiului cibernetic ca domeniu operațional de interes pentru apărare, introducerea statutului de specialist cyber militar și crearea unui centru interarme de instruire pentru combaterea amenințărilor hibride.

Marile platforme online, chemate să își asume mai multă responsabilitate

Un alt punct important al intervenției lui Crosetto a vizat companiile care administrează cele mai mari rețele sociale.

Ministrul a cerut ca platformele digitale să fie trase la răspundere pentru modul în care algoritmii și sistemele de recomandare pot influența utilizatorii, pot facilita manipularea informației sau pot colecta date personale, în special în cazul minorilor.

Oficialul italian a susținut că normele europene existente trebuie aplicate mai riguros și, acolo unde este necesar, consolidate. El a făcut apel la o abordare comună la nivel național, european și internațional, argumentând că influența marilor companii tehnologice depășește adesea granițele unui singur stat.

O nouă dimensiune a apărării europene

Inițiativa Italiei reflectă o schimbare de perspectivă asupra securității naționale. Apărarea nu mai înseamnă doar avioane de luptă, nave, tancuri și sisteme antiaeriene. Rețelele informatice, infrastructura digitală, sateliții și protecția informațiilor au devenit componente esențiale ale capacității unui stat de a rezista unui atac.

O structură de 5.000 de specialiști ar reprezenta un pas important pentru Italia, însă proiectul este încă în faza de consolidare legislativă și planificare. Efectivele finale, atribuțiile exacte și calendarul operațional urmează să fie stabilite.

Mesajul transmis de Roma este însă clar: în conflictele viitorului, o țară trebuie să fie pregătită să își apere nu doar teritoriul și infrastructura fizică, ci și spațiul digital, instituțiile și capacitatea cetățenilor de a distinge informația reală de manipulare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.