Biserica Catolică are o tradiție îndelungată în susținerea protejării mediului, iar această orientare a primit recent un impuls semnificativ. Obiectivul fostului Papă Francisc de a alimenta Vaticanul în proporție de 100% cu energie solară prinde contur în prezent, odată cu transformarea statului Vatican în primul stat alimentat integral cu energie solară.
Ce face realizarea cu adevărat remarcabilă nu este doar faptul că toate nevoile energetice ale statului sunt acoperite de solar — ci metoda: nu s-au pus panouri solare pe terenuri libere sau clădiri peste tot, ci s-a adoptat metoda agrivoltaică: panouri fotovoltaice montate deasupra câmpurilor cultivate.
Această abordare combină agricultura cu generarea de energie electrică: sub panouri cresc culturi precum căpșuni, salată, roșii, busuioc sau ardei. Panourile oferă umbră, reduc pierderile de apă prin evaporare, scad stresul termic asupra plantelor, previn eroziunea solului și pot, uneori, să stimuleze producția agricolă.
Cum s-a ajuns aici: între viziune şi implementare
Totul pornește din 2015, când fostul papă Papa Francisc a publicat enciclica Laudato Si unde a făcut apel la o acțiune globală împotriva schimbărilor climatice și la trecerea la sisteme energetice cu emisii reduse.
Ulterior, Biserica — prin guvernul Vaticanului — a autorizat construirea unei instalații agrivoltaice pe un teren din zona Santa Maria di Galeria, la periferia Romei, destinată să asigure nu doar consumul radio-transmițătorului propriu, ci întregii nevoi energetice a statului.
Instalația folosește module fotovoltaice parțial transparente, cu celule silicioase dispuse în mod spațiat — un design ideal pentru a permite luminii să ajungă la plante, creând astfel un microclimat favorabil culturilor sensibile la soare intens.
De ce contează și ce semnifică pentru viitor
Până acum, existau mai multe țări care obțineau aproape tot necesarul de energie din surse regenerabile (hidro, geotermal etc.). Dar niciuna nu se baza exclusiv pe solar. Prin urmare, Vaticanul intră acum în istorie ca primul stat “100% solar”.
Dar relevanța acestei realizări nu e doar simbolică: modelul de agrivoltaic permite ca o suprafață relativ mică de teren agricol să satisfacă necesarul energetic al unui stat — și, în același timp, să producă hrană. Datorită acestui dual-rol, pământul devine mai productiv: generare de energie + recoltă agricolă.
Mai mult, pe măsură ce costurile energiei solare au scăzut dramatic — solarul fiind “una dintre cele mai ieftine surse de energie de la vreodată” — pentru fermieri adoptarea agrivoltaic devine nu doar o opțiune ecologică, ci şi economică: veniturile pot chiar crește prin combinația dintre electricitate și recoltă.
În plus, dacă un stat minuscul precum Vaticanul — cu suprafață de câteva zeci de hectare — a reușit să facă tranziția rapid la 100% solar, modelul poate fi replicabil pentru numeroase alte țări. Mulți politicieni şi analiști de mediu consideră că agrivoltaicul ar putea deveni un “blueprint” global pentru tranziția energetică.
Context: solar + energetică regenerabilă în lume
In prezent câteva țări obțin aproape tot electricitatea din surse regenerabile — dar, de regulă, nu exclusiv solar. De exemplu, lista include țări care folosesc preponderent hidroelectricitate sau energie geotermală.
Anterior, o regiune mică — arhipelagul Tokelau, din Pacific — reușise să fie “100% fotovoltaic” pentru electricitatea consumată de comunitate. Dar Tokelau este un teritoriu compus din atoli mici, cu foarte puțini locuitori, un caz complet diferit de un stat suveran.
Astfel, realizarea Vaticanului capătă o semnificație deosebită: nu este vorba de o comunitate izolată sau un teritoriu dependent, ci de un stat suveran recunoscut — oricât de mic — care demonstrează practic că tranziția la energie solară integrală este posibilă.
Ce înseamnă inițiativa Vaticanului
- Vaticanul demonstrează că o tranziție rapidă spre energie 100% solară este fezabilă chiar și pentru un stat — nu doar o comunitate mică.
- Modelul agrivoltaic oferă un dublu beneficiu: energie electrică verde + agricultură productivă, fără a concura cu terenurile agricole.
- Reducerea costurilor energiei solare + potențialul de venit suplimentar pentru fermieri transformă agrivoltaicul într-o soluție atractivă economic, nu doar ecologică.
- Realizarea ar putea deveni un model global pentru alte țări — mai ales cele cu agricultură extinsă și nevoie de decarbonizare.
- În contextul schimbărilor climatice și al creșterii cererii de energie, inițiativa oferă o cale concretă: sustenabilă și practică.
