Pe măsură ce companiile accelerează adoptarea tehnologiilor de inteligență artificială, o transformare profundă a pieței muncii globale se află în curs de desfășurare. Conform unui recent avertisment făcut de Rob Garlick, fost director pentru inovație, tehnologie și viitorul forței de muncă în cadrul Citi Global Insights, numărul roboților dotați cu AI ar putea depăși, în câteva decenii, numărul lucrătorilor umani la nivel global — o schimbare fără precedent în istoria ocupării forței de muncă.
Garlick a explicat că dinamica actuală a managementului corporativ, axată pe maximizarea profiturilor, în combinație cu progresele rapide ale tehnologiei, creează „cel mai mare schimb din istorie”: inteligența artificială face tot mai mult, mai bine și mai ieftin, iar companiile nu vor putea ignora această realitate economică.
Raportul Citi la care acesta s-a referit, realizat în 2024, estimează că până în 2035 ar putea exista 1,3 miliarde de roboți activi în diverse domenii — de la roboți humanoizi până la vehicule autonome sau dispozitive de curățenie automatizate — iar până în 2050 această cifră ar putea exploda la peste 4 miliarde, adică mult peste populația actuală activă la nivel global.
Calculul economic al automatizării
Un element central al predicției este analiza rentabilității investiției în roboți comparativ cu lucrătorii umani. Citi a calculat că un robot achiziționat cu aproximativ 15 000 de dolari s-ar putea „plăti” prin economiile de costuri în mai puțin de patru săptămâni dacă înlocuiește un angajat care câștigă 41 dolari/oră. Chiar și în cazul unor posturi plătite cu salarii mai mici, perioada de recuperare a investiției nu depășește, în medie, câteva luni.
Aceste calcule deschid calea unor decizii corporative radicale: dacă un robot poate înlocui munca umană la costuri semnificativ mai mici și cu o eficiență mai mare, presiunile asupra angajatorilor pentru a reduce forța de muncă umană și a automatiza operațiunile vor crește rapid.
Impactul asupra sectoarelor și forței de muncă
Tendința nu este doar teoretică. Numeroase companii mari și consultanți de top raportează adoptarea accelerată a software-urilor de tip agent AI și a roboților fizici. De exemplu, firma de consultanță McKinsey a declarat că are deja aproape 20 000 de agenți digitali și se așteaptă ca numărul acestora să ajungă să egaleze numărul angajaților umani în aproximativ 18 luni — semn că transformarea este în desfășurare, nu la orizont.
Această evoluție nu se limitează la sarcini repetitive sau industriale. Agenții AI și roboții avansați promit să preia sarcini fizice și intectuale complex, de la logistică și curierat până la servicii și chiar decizii de rutină în domenii precum contabilitatea sau gestionarea datelor.
Pe de altă parte, există voci care atenționează că transformarea muncii nu înseamnă neapărat eliminarea completă a forței umane. În multe situații, AI va complementa lucrătorii umani, extinzându-le capacitatea de a se concentra pe activități creative, strategice sau care implică competențe umane greu de automatizat, precum empatia și judecata complexă. Analize independente ale pieței muncii arată că, deși un procent semnificativ din sarcini poate fi automatizat, cererea pentru competențe umane rămâne robustă în multe sectoare.
Provocări și riscuri sociale
Transformarea forței de muncă prin AI pune în discuție politici publice și structuri sociale extinse. Reducerea drastică a locurilor de muncă umane ar putea agrava inegalitățile, ar putea crea presiuni asupra sistemelor de protecție socială și ar putea schimba fundamental modul în care oamenii își planifică carierele și educația. Aceste aspecte nu sunt simple ipoteze: experiențe recente din sectorul tehnologic indică deja reduceri de personal motivate de automatizare și outsourcing de sarcini către sisteme robotizate sau AI.
Pe de altă parte, lideri din industrie, cum ar fi unii directori ai marilor companii tech, susțin că această schimbare ar putea crea oportunități noi, ducând la creșterea productivității și la apariția unor roluri de muncă noi, neconcepute încă. Totuși, tranziția eficientă către această nouă structură economică implică investiții substanțiale în recalificarea forței de muncă și în politici care să atenueze impactul social negativ.
Concluzie
Previziunile bazate pe date din raportul Citi și declarațiile experților indică o posibilă revoluție în care roboții și agenții AI nu doar că vor deveni omniprezenți în economie, ci ar putea depăși în număr angajații umani la nivel global în câteva decenii. Această transformare este alimentată de dinamica cost-beneficiu din ce în ce mai favorabilă automatizării, dar ridică întrebări fundamentale despre viitorul muncii, structurii sociale și modului în care societatea va gestiona interacțiunea dintre oameni și „colegi” non-umani.
