Uniunea Europeană introduce, începând cu 2 august 2026, o nouă etapă a aplicării Regulamentului privind inteligența artificială (AI Act), care obligă platformele online și organizațiile ce folosesc sisteme de inteligență artificială să marcheze clar conținutul generat sau modificat cu AI. Noile reguli vizează în special deepfake-urile, dar și imaginile, videoclipurile, înregistrările audio și textele create artificial, inclusiv în scop profesional și publicitar.
Măsurile fac parte din cadrul european destinat creșterii transparenței utilizării inteligenței artificiale și reducerii riscurilor de dezinformare, fraudă și manipulare a opiniei publice. Regulamentul stabilește obligații atât pentru companiile care dezvoltă sisteme AI, cât și pentru cele care le utilizează în activitatea lor.
Ce prevede AI Act de la 2 august
Începând de duminică, 2 august 2026, intră în vigoare obligațiile de transparență prevăzute de articolul 50 din AI Act. Acestea impun ca utilizatorii să fie informați atunci când interacționează direct cu un sistem de inteligență artificială și ca materialele generate sau modificate cu AI să poată fi identificate ca atare.
Regulamentul acoperă conținut sintetic în format audio, imagine, video și text, precum și materialele de tip deepfake, adică imagini, videoclipuri sau înregistrări audio foarte realiste care imită o persoană și o prezintă ca spunând sau făcând lucruri care nu s-au întâmplat în realitate.
Pentru acest tip de conținut, etichetarea devine obligatorie.
Responsabilitatea este împărțită între dezvoltatori și utilizatori
Noile reguli nu se aplică exclusiv companiilor care creează modelele de inteligență artificială. AI Act împarte responsabilitatea între furnizorii de sisteme AI și implementatorii, adică organizațiile care folosesc aceste sisteme în activitatea lor profesională.
Companii precum OpenAI, Google sau Anthropic sunt obligate să proiecteze sistemele astfel încât conținutul generat să poată fi identificat prin marcaje digitale, inclusiv watermark-uri invizibile și metadate care permit detectarea automată a materialelor create cu AI.
În același timp, organizațiile care utilizează astfel de sisteme trebuie să informeze publicul atunci când publică deepfake-uri sau texte generate cu AI despre subiecte de interes public, în situațiile în care conținutul nu beneficiază de verificare sau control editorial uman.
Acest lucru înseamnă că obligațiile se extind dincolo de dezvoltatorii de tehnologie și vizează și companiile, instituțiile sau platformele care distribuie conținut generat artificial.
Rețelele sociale și publicitatea intră sub incidența regulilor
Platforme precum TikTok, Facebook și Instagram folosesc deja mecanisme proprii de etichetare a conținutului generat cu AI. Totuși, obligațiile prevăzute de AI Act sunt mai ample și se aplică tuturor organizațiilor care utilizează inteligența artificială în scop profesional, inclusiv în campanii publicitare și reclame.
Scopul este ca utilizatorii să poată distinge mai ușor între conținutul autentic și cel creat sau modificat cu ajutorul inteligenței artificiale.
Comisia Europeană recomandă utilizarea simultană a etichetelor vizibile pentru utilizatori și a marcajelor digitale invizibile, astfel încât atât publicul, cât și platformele și instrumentele specializate să poată identifica originea artificială a conținutului.
De ce introduce UE aceste obligații
Executivul european afirmă că măsurile urmăresc reducerea riscului de dezinformare, manipulare și fraudă, într-un context în care instrumentele AI generează materiale din ce în ce mai greu de deosebit de cele reale.
Progresele rapide ale inteligenței artificiale generative au făcut posibilă crearea unor imagini, videoclipuri și înregistrări audio extrem de realiste, ceea ce complică verificarea autenticității informațiilor distribuite online.
Prin introducerea unor obligații uniforme de transparență, UE încearcă să creească nivelul de încredere al utilizatorilor și să limiteze impactul conținutului falsificat asupra spațiului public și proceselor democratice.
Aplicarea regulilor rămâne o provocare
Specialiștii atrag atenția că implementarea acestor prevederi nu va fi simplă.
În prezent, nu există un standard unic pentru identificarea conținutului generat de AI, iar companiile folosesc metode diferite, care nu sunt întotdeauna compatibile între ele.
De asemenea, watermark-urile și metadatele pot fi eliminate sau deteriorate atunci când fișierele sunt editate, comprimate sau redistribuite pe internet, ceea ce poate îngreuna detectarea ulterioară a conținutului artificial.
Chiar și în aceste condiții, marile companii din domeniu au început deja să introducă sisteme de etichetare. TikTok marchează conținutul generat cu AI de mai mulți ani, Meta afișează etichete pe Facebook și Instagram, iar Google a semnat Codul voluntar de bune practici al Uniunii Europene privind inteligența artificială și dezvoltă împreună cu alte companii mecanisme de identificare a conținutului sintetic.
Bula inteligenței artificiale și tensiunile geopolitice amenință economia globală
Există și excepții
Regulamentul prevede că materialele realizate în scop artistic, creativ, satiric sau ficțional nu trebuie etichetate ca deepfake, atât timp cât este evident pentru public că nu reprezintă realitatea.
În plus, sistemele AI introduse pe piață înainte de 2 august 2026 beneficiază de o perioadă de tranziție. Pentru acestea, obligația furnizorilor de a marca conținutul generat se va aplica începând cu 2 decembrie 2026.
Nerespectarea obligațiilor prevăzute de AI Act poate atrage sancțiuni financiare, conform mecanismelor de aplicare stabilite de regulamentul european.
ANCOM a publicat un ghid pentru România
În România, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a emis un ghid privind aplicarea obligațiilor care intră în vigoare la 2 august 2026.
Potrivit autorității, prevederile articolului 50 din AI Act se aplică furnizorilor și implementatorilor sistemelor de inteligență artificială care:
-
interacționează direct cu persoane fizice;
-
generează conținut sintetic în format audio, imagine, video sau text;
-
generează sau modifică conținut audio, video sau imagine care constituie deepfake;
-
generează sau modifică texte publicate pentru informarea publicului cu privire la chestiuni de interes public.
ANCOM precizează că furnizorii sunt persoanele fizice sau juridice care dezvoltă sau comandă dezvoltarea unui sistem AI și îl introduc pe piață sub propriul nume sau marcă, iar implementatorii sunt persoanele sau organizațiile care utilizează un astfel de sistem în cadrul unei activități profesionale.
Intrarea în vigoare a acestor obligații marchează una dintre cele mai importante etape ale implementării AI Act și reprezintă primul cadru european care impune, în mod explicit și obligatoriu, transparența utilizării inteligenței artificiale în conținutul distribuit către public.
