Comisia Europeană a prezentat miercuri (3 iunie 2026) un amplu „pachet de suveranitate tehnologică”, un set de inițiative legislative și industriale prin care Uniunea Europeană urmărește să își consolideze autonomia în domenii considerate critice pentru economia digitală: producția de semiconductori, dezvoltarea inteligenței artificiale și infrastructura de cloud computing. Măsura reprezintă una dintre cele mai ambițioase încercări ale Bruxelles-ului de a reduce dependența de furnizorii din afara Uniunii și de a întări controlul european asupra infrastructurii digitale strategice.
Anunțul vine într-un context în care piața europeană depinde în mare măsură de companii americane pentru servicii cloud și de producători asiatici pentru o parte semnificativă a lanțului de aprovizionare cu cipuri. Potrivit informațiilor prezentate de Comisie și relatate de publicațiile internaționale, noile măsuri sunt concepute pentru a sprijini dezvoltarea unor alternative europene și pentru a crește reziliența economică și tehnologică a blocului comunitar.
Pachetul include două direcții principale de acțiune. Prima este reprezentată de un nou act privind dezvoltarea serviciilor cloud și a inteligenței artificiale, care urmărește stimularea investițiilor în centre de date, infrastructuri AI și servicii digitale operate sub control european. A doua direcție vizează o continuare și extindere a politicilor începute prin European Chips Act, printr-un nou cadru destinat consolidării industriei semiconductorilor și creșterii capacităților de producție pe teritoriul Uniunii.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că Europa trebuie să dețină un control mai mare asupra tehnologiilor esențiale utilizate în sectoare precum sănătatea, energia, administrația publică și industria. Oficialii europeni consideră că accesul la infrastructură digitală critică nu mai poate fi privit exclusiv ca o problemă economică, ci și ca una de securitate și reziliență strategică.
Un element important al noii strategii îl reprezintă introducerea unor cerințe de „suveranitate” pentru furnizorii care doresc să participe la contracte publice sau să ofere servicii pentru sectoare considerate critice. Aceste cerințe ar putea include garanții privind controlul asupra datelor, localizarea infrastructurii și protecția împotriva accesului unor autorități din afara Uniunii Europene. Comisia și-a exprimat în mod repetat preocuparea față de impactul unor legislații străine, precum Cloud Act din Statele Unite, care poate permite autorităților americane să solicite acces la anumite date gestionate de companii din SUA, chiar dacă acestea sunt stocate în alte jurisdicții.
În paralel, Bruxelles-ul intenționează să accelereze dezvoltarea infrastructurii necesare economiei bazate pe inteligență artificială. Printre măsurile propuse se numără simplificarea procedurilor pentru construcția de centre de date și facilitarea accesului acestora la rețelele energetice. Potrivit planurilor prezentate, Uniunea Europeană urmărește să își extindă semnificativ capacitatea de procesare și stocare a datelor în următorii cinci până la șapte ani, pe fondul creșterii rapide a cererii generate de aplicațiile AI.
În ceea ce privește industria semiconductorilor, Comisia dorește să stimuleze atât producția, cât și utilizarea cipurilor fabricate în Europa. Noul cadru urmărește să sprijine investițiile în fabrici și să reducă vulnerabilitățile evidențiate în ultimii ani de perturbările lanțurilor globale de aprovizionare. Un obiectiv deja enunțat de instituțiile europene este creșterea ponderii Uniunii pe piața globală a semiconductorilor la 20% până la finalul acestui deceniu.
Noua strategie marchează și o schimbare de abordare la nivel european. Dacă în ultimii ani accentul a fost pus în principal pe reglementarea marilor companii tehnologice prin acte precum Digital Markets Act și Digital Services Act, actualul pachet se concentrează mai mult pe stimularea capacităților industriale și tehnologice proprii ale Europei.
Propunerile prezentate de Comisia Europeană vor intra acum în procesul legislativ european și vor trebui negociate cu statele membre și cu Parlamentul European înainte de a deveni legislație aplicabilă. Dacă vor fi adoptate în forma propusă, acestea ar putea redefini politica industrială digitală a Uniunii și ar putea influența semnificativ modul în care sunt dezvoltate și operate infrastructurile tehnologice critice în Europa în următorii ani.
