Miercuri seară, la ora 18:35 EDT, racheta Space Launch System (SLS) a NASA a decolat de la rampa 39B a Kennedy Space Center din Florida, scriind una dintre cele mai importante pagini din istoria explorării spațiale. La bordul capsulei Orion se aflau patru astronauți — comandantul Reid Wiseman, pilotul Victor Glover și specialistul de misiune Christina Koch din partea NASA, alături de specialistul de misiune Jeremy Hansen din partea Agenției Spațiale Canadiene (CSA) —, cu destinația: Luna. Ultima dată când ființele umane s-au îndreptat spre Lună a fost în cadrul misiunii Apollo 17, lansată pe 7 decembrie 1972 — înainte ca oricare dintre membrii echipajului Artemis II să se fi născut.
Racheta și capsula: tehnologie de vârf pentru spațiul adânc
SLS a generat 8,8 milioane de livre-forță la decolare, propulsoarele solide furnizând peste 75% din împingerea necesară ridicării unui vehicul de 5,75 milioane de livre de pe rampă. Este cel mai puternic vehicul de lansare pe care NASA l-a trimis vreodată în orbită cu echipaj uman.
Capsula Orion, proiectată special pentru misiuni dincolo de orbita joasă a Pământului, a funcționat conform planului imediat după separarea de treptele rachetei. Controlorii de zbor din Houston au confirmat că toate cele patru aripi solare ale capsulei s-au desfășurat complet, blocându-se în poziție și începând să genereze energie electrică — un prim test tehnic trecut cu succes. La scurt timp, pilotul Victor Glover a preluat controlul manual al capsulei după separarea de treapta superioară a rachetei (ICPS), efectuând o serie de manevre de proximitate menite să testeze sistemele de propulsie și capacitatea Orion de a opera în apropierea unui alt obiect în spațiu.
O problemă semnalată în minutele premergătoare lansării — o lectură neobișnuit de ridicată a temperaturii la una dintre bateriile sistemului de abandon al lansării — a fost determinată a fi o eroare de instrumentație, fără niciun efect asupra zborului.
Traiectoria misiunii: fizică, gravitație și o călătorie de zece zile
Artemis II nu va ateriza pe Lună și nu va intra în orbita acesteia. Misiunea urmează o traiectorie de tip „free-return” — un arc gravitațional calculat cu precizie, în care Luna întoarce singură capsula înapoi spre Pământ, fără necesitatea unei arderi suplimentare de motor, o redundanță critică de siguranță.
Echipajul va petrece primele 24 de ore după lansare pe o orbită eliptică în jurul Pământului. Ulterior, o ardere crucială a motorului — „trans-lunar injection” (TLI) — va crește viteza navei cu aproximativ 1.450 km/h, suficient pentru a o propulsa pe traiectoria spre Lună, unde va ajunge după o călătorie de patru zile.
Abia în ziua a șasea a misiunii — luni, 6 aprilie — echipajul va ajunge în vecinătatea Lunii, apropiindu-se la aproximativ 6.400 de kilometri de suprafața sa. Misiunea va stabili și un record de distanță față de Pământ: trecând la 7.500 km în spatele feței îndepărtate a Lunii, Artemis II va depăși recordul anterior stabilit de Apollo 13 în 1970.
La întoarcere, Orion va reintra în atmosfera terestră cu o viteză de aproximativ 40.000 km/h — cea mai rapidă reintrare umană tentată vreodată. Amerizarea este planificată în Oceanul Pacific, în largul orașului San Diego, unde Marina SUA va recupera echipajul și capsula pe 10 aprilie.
Recorduri și premiere istorice la bordul unei singure capsule
Artemis II concentrează în echipajul său mai multe premiere absolute ale explorării umane. Victor Glover a devenit prima persoană de culoare, Christina Koch prima femeie, iar Jeremy Hansen primul cetățean non-american care călătoresc dincolo de orbita joasă a Pământului.
Din punct de vedere tehnic, misiunea este al doilea zbor al rachetei Space Launch System, prima misiune cu echipaj a capsulei Orion și prima misiune umană dincolo de orbita joasă a Pământului de la Apollo 17, în 1972. Pe lângă recordul de distanță față de Pământ, misiunea va stabili și recordul de viteză la reintrarea în atmosferă pentru un vehicul cu echipaj uman.
Un detaliu mai puțin tehnic, dar semnificativ: la bordul capsulei se află și un indicator de imponderabilitate numit „Rise” — o mascota conceputa de un copil de opt ani din California, câștigătorul unui concurs global cu peste 2.600 de participanți din 50 de țări, fabricat de laboratorul de pături termice al NASA.
Ani de dezvoltare, luni de amânări
Lansarea din 1 aprilie nu a venit fără obstacole. Programul Artemis a acumulat întârzieri semnificative de-a lungul mai multor ani, din cauza unor probleme tehnice descoperite pe parcursul pregătirilor.
Date de lansare planificate pentru 6 și 7 februarie 2026 au fost mutate din cauza vremii reci și a vânturilor puternice. O dată ulterioară, 8 februarie, a fost anulată în urma unor probleme apărute în cursul primei repetiții generale a misiunii. Fereastra de lansare din martie a căzut după ce inginerii au descoperit o problemă la fluxul de heliu spre treapta superioară a rachetei, iar NASA a rulat racheta înapoi în Clădirea de Asamblare a Vehiculelor pe 25 februarie, readucând-o pe rampă abia pe 20 martie 2026.
O problemă de fond a vizat scutul termic al capsulei Orion, deteriorat în cadrul misiunii neechipate Artemis I din 2022. NASA a ales să modifice traiectoria de reintrare — mărind unghiul de coborâre — în loc să înlocuiască scutul, o decizie bazată pe modelare avansată și teste la sol, care au indicat că această schimbare limitează deteriorarea suplimentară, menținându-se în limitele structurale și termice de siguranță.
Artemis II ca treaptă spre Lună și Marte
Artemis II este o misiune de testare și validare tehnologică, nu de aselenizare. Rolul său în arhitectura programului Artemis este comparabil cu cel al lui Apollo 8 în 1968 — un zbor în jurul Lunii care a precedat cu opt luni prima aselenizare umană din istorie.
Artemis II construiește pe succesul misiunii neechipate Artemis I din 2022 și va demonstra o gamă largă de capabilități necesare misiunilor în spațiul adânc, inclusiv sistemele de susținere a vieții, comunicațiile în spațiu adânc, manevrabilitatea capsulei și rezistența echipamentelor la radiațiile cosmice. Misiunea pregătește terenul pentru viitoarele aselenizări planificate pentru 2028, iar pe termen lung, datele acumulate vor contribui la pregătirea primelor misiuni umane cu destinația Marte.
Misiunea este transmisă în direct pe NASA+, Amazon Prime și YouTube. Amerizarea capsulei Orion este programată pentru vineri, 10 aprilie 2026.
